Amprentarea – Cum Alegem Materialul in Functie de Situatia Protetica

Ce poti afla din acest articol:

• Clasificarea materialelor de amprenta
• Situatii care necesita amprentare
• Tipuri de materiale de amprenta

Clasificarea materialelor de amprenta

Alegerea materialului de amprenta este esentiala pentru realizarea unor lucrari protetice precise si confortabile pentru pacient. Amprenta dentara reprezinta o copie negativa a structurilor anatomice ale cavitatii orale. Materialele de amprenta pot fi clasificate in functie de fluiditate sau plasticitate.  

• Fluiditatea: capacitatea materialului de a curge si de a se adapta la regiunile anatomice 
• Plasticitatea: capacitatea materialului de a-si mentine forma dupa indepartarea din cavitatea orala. 

In general, materialele de amprenta cu fluiditate mai mare au o capacitate mai buna de a reda detaliile fine, fiind potrivite pentru lucrarile protetice care necesita o precizie foarte mare. Pe de alta parte, materialele de amprenta cu o fluiditate redusa pot fi mai usor de manipulat si de controlat in cavitatea orala, dar pot avea o capacitate mai mica de a reda detaliile campului protetic. 

Materialele de amprenta pot fi clasificate in functie de: 

1. Utilizare: Amprente preliminare si Amprente functionale 

2. Reactia de priza: Reversibile sau Ireversibile 

3. Starea dupa finalizarea prizei: Rigide sau Elastice 

4. Consistenta: Fluida, Medie sau Crescuta 

Situatii care necesita amprentare

Amprentarea este necesara in urmatoarele situatii: 

• Diagnostic si planificare: modele de studiu
• Realizarea protezelor dentare: totale sau partiale, mobilizabile sau fixe 
• Implanturi dentare
• Planificarea tratamentelor ortodontice
• Inlay-uri si onlay-uri
• Fatete dentare
• Gutiere

Pentru amprentare este necesara o tehnica adecvata, folosind o portamprenta pentru suportul materialului de amprenta, impreuna cu un material de amprentare cu proprietati cunoscute. 

Portamprentele standard pot fi realizate din metal sau din mase plastice. Principala calitate care trebuie indeplinita este rigiditatea. Lingurile din mase plastice sunt mai elastice decat cele din metal. Lingurile standard sunt prevazute cu retentii pentru materialul de amprenta sub forma de orificii, fante, nervuri sau santuri. Portamprentele standard pot fi totale sau partiale (segmentare). Lingurile segmentare pentru amprenta bimaxilara in ocluzie se numesc “triple trays”.  

Lingurile individuale sunt realizate in laborator, din acrilat autopolimerizabil, rasini termoplastice sau compozite fotopolimerizabile.  

Materialele de amprentare trebuie sa indeplineasca anumite conditii impuse de tehnica de amprentare si de particularitatile campului protetic: 

• Plasticitatea  
• Fidelitatea 
• Elasticitatea si rezistenta mecanica 
• Stabilitatea dimensionala 
• Timpul de priza ajustabil 
• Compatibilitatea cu materialele de model 

Tipuri de materiale de amprenta

In functie de starea lor fizica la finalul procesului de amprentare, materialele de amprenta pot fi impartite in: 

• Rigide
• Semirigide
• Elastice

A. Materiale de amprenta Rigide 

Sunt considerate ireversibile in stadiul final, fiind rigide si casante. In cazul in care se fractureaza, prezinta o linie de fractura bine definita, care permite coaptarea fragmentelor.  

Gipsul

Se prezinta sub forma de pulbere alba cu granulatie foarte fina, care se amesteca cu apa. Normele internationale clasifica gipsurile dentare in 5 clase. Pentru amprente se foloseste gipsul din clasa I. 

Indicatii: 

• Amprenta preliminara la pacientii edentati total; 
• Amprenta functionala la pacientii edentati total maxilar;
• Amprenta campului protetic cu elementele de agregare adaptate pentru obtinerea puntilor clasice;
• Supraamprenta la puntile realizate in 2 timpi. 

B. Materiale de amprenta Semirigide

Aceste materiale sunt caracterizate de o compozitie variata si sunt mai putin casante decat materialele rigide. In cazul in care se fractureaza, liniile de fractura nu sunt nete, ceea ce face dificila refacerea amprentei prin coaptarea fragmentelor.  

Materiale Termoplastice

Aceste materiale sunt rigide la temperatura normala, dar devin plastice sub influenta caldurii uscate sau umede, fara a suferi modificari atat timp cat incalzirea se realizeaza in limitele prescrise de fabricant. Dupa temperatura de plastificare, se impart in: 

1. Ceruri si mase termoplastice: se plastifiaza la temperaturi de 50-60°C. 

Indicatii: 

• Inregistrarea relatiilor ocluzale;
• Amprentarea functionala din realizarea protezelor totale sau partiale;
• Corectarea amprentelor initiale.

2. Mase bucoplastice: se plastifiaza la temperaturi de 36-37°C, adica temperatura cavitatii bucale. 

Indicatii: 

• Corectarea amprentelor initiale;
• Inregistrarea miscarilor functionale;
• Amprentarea functionala pentru proteze totale.

C. Materiale de amprenta Elastice

Sunt utilizate in stomatologie datorita flexibilitatii si capacitatii de deformare, permitand obtinerea unei amprente precise a cavitatii bucale.  

1. Hidrocoloizii

Exista doua tipuri principale de hidrocoloizi: reversibili (agar-agar) si ireversibili.  

ALGINATELE, sau hidrocoloizii ireversibili, sunt materiale de amprenta utilizate in stomatologie pentru a obtine amprente rapide, in special pentru modelele de studiu si in pregatirea pentru lucrarile ortodontice sau protetice. Alginatele reprezinta o optiune convenabila si eficienta pentru obtinerea rapida a amprentelor, fiind utilizate intr-o varietate de proceduri: 

Indicatii: 

• Pentru amprentare in vederea realizarii de incrustatii sau coroane;
• Pentru amprente preliminare (edentatie partiala, edentatie totala); 
• Pentru amprente anatomice sau de studiu.

Pulberea este disponibila in diverse culori si este ambalata in cutii sau pungi sigilate. Din cauza caracterului higroscopic al pulberii, este important sa fie pastrata intr-un mediu uscat si rece, in recipiente etanse. Perioada maxima de pastrare a pulberii este de aproximativ un an. 

Amprenta de alginat – tips & tricks 

• Respectarea cantitatii exacte de lichid si pudra indicate pe ambalajul alginatului este cruciala;
• Inainte de a introduce lingura in gura, vom lua pe pulpa degetului putin material si il vom intinde pe suprafetele ocluzale ale dintilor, pe fetele vestibulare, linguale sau palatinale. Astfel, alginatul va intra in fisurile si spatiile interdentare, rezultand o amprenta exacta, iar modelul de gips nu va prezenta plusuri sau goluri (acestea vor fi minime);
• Modelele sa fie turnate imediat (in aproximativ 20 de minute) dupa amprentare, deoarece alginatul se deformeaza cel mai repede. Totusi, amprentele pot fi pastrate cateva ore pana la turnare daca le invelim in servetele umede si le punem intr-o punga inchisa ermetic.  

Priza materialului se realizeaza in trei faze: faza plastica, intermediara și finala. 

Faza plastica (60 sec) este urmarea dizolvarii substantelor chimice din compozitie. In aceasta faza, materialul este aplicat in portamprenta in vederea modelarii si amprentarii.

Faza intermediara: deformarea partiala a materialului in functie de intensitatea prizei. In aceasta faza, miscarile amprentei pe campul protetic sunt contraindicate.

Faza finala: materialul s-a intarit complet si amprenta reproduce cu fidelitate elementele campului protetic. Momentul optim pentru indepartarea amprentei este atunci cand suprafata materialului nu mai este lipicioasa.   

2. Elastomerii de sinteza

Elastomerii de sinteza sunt materiale elastice care permit o amprentare usoara si precisa si ofera o rezistenta superioara a amprentelor in comparatie cu hidrocoloizii. 

Acesti elastomeri sunt obtinuti prin amestecul a doua componente: o masa reactoare sau baza si o masa activatoare sau catalizator. Reactia chimica dintre aceste doua componente produce o masa elastica solida, cunoscuta sub denumirea generala de “elastomer”. 

Elastomeri cu vascozitate mare (chitosi): amprenta grosiera, dar rezistenta. 

Elastomeri cu vascozitate medie: amprentarea finala, in vederea realizarii protezelor totale. 

Elastomeri cu vascozitate redusa (fluizi): amprenta fidela; aplicati in amprentele grosiere obtinute din elastomeri cu vascozitate mare. 

In functie de substantele din care sunt alcatuiti, elastomerii se clasifica in: 

• I. Elastomeri Polisulfurici (Polisulfizi)
• II. Elastomeri Siliconici (Siliconi)
• III. Elastomeri Polieterici (Polieteri)

I. Polisulfizii

Sunt indicati pentru amprentele de proteze partiale sau complete.

Avantaje: 

• Gradul ridicat de fluiditate permite inregistrarea celor mai fine detalii; 
• Nu se rup la indepartare;
• Nu necesita echipament special de amprentare; 
• Limitele marginale sunt usor vizibile;
• Rezistenta buna in sectiuni subtiri, cum ar fi zona santurilor gingivale; 
• Se pot obtine modele repetate dupa aceeasi amprenta.

Dezavantajele: 

• Sunt intens hidrofobe;
• Santul gingivo-cervical trebuie uscat inainte de amprentare;
• Sensibilitate la caldura si umiditate;
• Foarte aderente in zonele retentive;
• Turnarea modelelor trebuie realizata in maxim o ora dupa luarea amprentei. 

II. Siliconii

Cel mai utilizat tip de material de amprenta.

a. Siliconii de condensare

Compozitia acestor materiale include o baza (silicon cu granulatie moleculara mica rezultat din combinarea unor substante organice cu siliciu) si un catalizator (lichidul suspensie, adesea sub forma de pasta obtinuta prin adaugarea unei mase de umplutura solida).

Reactia dintre baza si catalizator este o reactie de condensare care duce la formarea de retele tridimensionale de polimeri cu eliberare de alcool etilic. Aceasta reactie este usor exotermica (creste temperatura cu 1°C). Evaporarea alcoolului este responsabila de contractia amprentei de pana la 0,6% si de stabilitatea dimensionala redusa, ceea ce impune turnarea modelului intr-un timp relativ scurt. 

Avantaje: 

• Limitele marginale se evidentiaza usor;
• Rezistenta moderata in sectiuni subtiri si manipulare usoara; 
• Cele cu consistenta mai vascoasa nu necesita linguri individuale pentru folosire;
• Stabilitate dimensionala; 
• Timpi de lucru controlabili.

Dezavantaje: 

• Sunt hidrofobe; 
• Modelele trebuie turnate intr-un timp relativ scurt;
• Stabilitate dimensionala redusa comparativ cu siliconii de aditie sau cu polieterii. 

Siliconii de condensare sunt indicati in: Tehnica de amprenta intr-un singur timp sau in doi timpi; Tehnica Scutan pentru restaurari provizorii.

b. Siliconii de aditie

Sunt, din punct de vedere structural, tot polisiloxani. Baza lor este formata din polimeri cu greutate moleculara redusa, in timp ce catalizatorul contine polimeri cu grupari terminale vinil, la care se adauga masa de umplutura si acid cloroplatinic.

Acesti siliconi sunt furnizati sub forma de paste in doua tuburi. Reactia de polimerizare este o reactie de aditie, rezultand o retea tridimensionala fara eliminarea unui produs de condensare. Lipsa produselor secundare volatile determina o stabilitate dimensionala foarte buna dupa priza. 

Desi caracterul lor de baza este hidrofob, in ultimul timp au fost adaugati diferiti constituenti care le confera un caracter hidrofil, desi nu foarte pronuntat. Aceasta calitate permite o fidelitate excelenta in reproducerea detaliilor, dar si turnarea unor modele perfecte din gips. 

Avantaje: 

• Stabilitate dimensionala foarte buna (modelele pot fi turnate cu intarziere);
• Nu necesita echipament special pentru amprentare;
• Pot fi turnate mai multe modele dupa o amprenta;
• Elasticitate mare;
• Rezistenta la rupere sporita;
• Fidelitate mare. 

Siliconii de aditie sunt indicatii pentru: Amprente de implant; Tehnica de amprentare in dublu amestec; Amprenta de corectie.

III. Polieterii

Polieterii sunt materiale care se prezinta in sistem pasta-pasta, in cartuse care se pot monta la un aparat de malaxare automata. Acest dispozitiv permite obtinerea unui material omogen, fara incluziuni de aer. Polieterii se prezinta in trei consistente (crescuta- heavy body, medie- medium body si fluida- light body).  

Avantaje: 

• Hidrofile; 
• Reproducere excelenta a detaliilor campului protetic; 
• Stabilitate dimensionala excelenta; 
• Rezistenta la rupere buna; 
• Timp de priza scurt; 
• Indepartare usoara a lingurii; 
• Turnarea modelului poate fi temporizata; 
• Posibilitatea de a obtine mai multe modele dupa aceeasi amprenta. 

Indicatii: 

• Amprente pentru inlay-uri si onlay-uri;
• Coroane si punti; 
• Amprente functionale; 
• Amprente de implant.  

Alegerea materialului de amprenta corespunzator este esentiala pentru obtinerea unor rezultate precise si durabile in tratamentele protetice. Consistenta materialului, contractia de priza si compatibilitatea cu nevoile individuale ale pacientului sunt factori importanti de luat in considerare.

O abordare personalizata si o comunicare eficienta intre medicul dentist si pacient sunt cruciale pentru a asigura selectarea celui mai potrivit material de amprenta pentru fiecare situatie protetica. 

Vezi ofertele disponibile pentru aceste produse pe Dentstore.ro